BILANŢUL GUVERNĂRII LIBERALE

Mandatul PNL la guvernare 2005-2008:

Dezvoltarea României – investiţii, modernizare, creşterea bunăstării cetăţenilor

România este în Uniunea Europeană!

Bilanţul de până acum al guvernării liberale dovedeşte că politica liberală este singura care poate conduce la creşterea reală şi de durată a bunăstării cetăţenilor.

Cea mai autorizată evaluare a activităţii Guvernului Tariceanu o reprezintă recunoaşterea de către Comisia Europeană a faptului că România a îndeplinit cerinţele pentru  a adera la Uniunea Europeană. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii Europene.

România este pe locul doi in Europa la creştere economică!

Partidul Naţional Liberal şi Guvernul Tăriceanu a optat permanent pentru echilibru între dezvoltare şi solidaritate. Obiectivul fundamental al Programului de Guvernare îl reprezintă creşterea nivelului de trai. S-a acţionat în primul rând pentru stimularea creşterii economice, majorarea ofertei de locuri de muncă si sustinerea investitiilor. În acelaşi timp însă, s-a acordat atenţia cuvenită categoriilor defavorizate prin  majorarea pensiilor, ajustarea salariului minim si a ajutoarelor pentru cei cu venituri mici.

Dacă în 1938, industria a atins nivelul maxim de dezvoltare din perioada interbelică, Guvernul Tăriceanu poate afirma că de acum înainte putem lua drept reper de dezvoltare economică postdecembristă anul 2008.

Astfel, deşi au fost inundaţii şi secetă, creşterea economică medie în perioada 2005 – 2007 a fost de 6,0% faţă de 5,4% în perioada 2001 – 2003. Investiţiile străine sunt incomparabile cu cele din perioada guvernării precedente. Noi am adus în ţară în 3 ani, 21 miliarde euro, iar în perioada 2001 – 2003 au intrat doar 4,5 miliarde euro. Creşterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, de 8,2%, plasează România pe locul al doilea în UE, după Slovacia, şi mult peste media blocului comunitar, de 2,3%. Economia României are şanse de creştere cu 8-9% în 2008 potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză.

Produsul intern brut in trimestrul I 2008

Cele mai mari sporuri investiţionale de după 1990!

Investiţiile străine reprezintă principalul suport pentru creşterea economică ridicată şi sustenabilă şi reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre, prin antrenarea investiţiilor interne fie sub forma coparticipării la proiecte, fie prin cererea de bunuri de capital adresată ofertei naţionale.
Nu este întâmplător că anii cu recorduri de investiţii străine sunt şi cei mai dinamici din punct de vedere al formării brute de capital fix (investiţia internă brută). În ultimii 3 ani (2005-2007) investiţiile străine în România au fost în valoare de 21,3 mld. euro reprezentând peste jumătate din întregul sold al investiţiilor străine de după 1990 (41,5 mld. euro). În primele 5 luni din 2008 s-au adăugat alte 4,1 mld. Euro.

Corespunzător, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 12,7% în 2005, 19,3% în 2006 şi 28,9% în 2007, însemnând o creştere totală faţă de 2004 de 73,3%. În trimestrul I 2008, formarea brută de capital fix a crescut cu 33,2% faţă de trimestrul I 2007. Această evoluţie s-a concretizat în rate de investiţie dintre cele mai mari în Europa, în creştere an de an, de la 21,8% din PIB în 2004 la 30,5% în 2007, iar în trimestrul I 2008 de 24,3%, cea mai mare pentru această perioadă de după 1990.

Anul 2007 poate fi considerat un nou record al investiţiilor private, având în vedere şi faptul că rata de investiţie a crescut cu aproape 5 puncte procentuale faţă de anul 2006. Investiţiile din sectorul majoritar privat au înregistrat o creştere cu 44,5% faţă de anul precedent, acest spor fiind cel mai mare din ultimii ani (în anul 2005 mai fusese consemnat un record de 24,9%).

Din punct de vedere al dinamicii investiţiilor România s-a aflat pe primul loc în UE în 2007, după ce în 2006 a ocupat locul doi (Estonia – 22,4%). Expansiunea activităţii economice din ultimii ani s-a materializat în creşteri semnificative în sectorul construcţiilor. În prezent, România are cel mai dinamic sector de construcţii din întreaga Uniune Europeană. Statisticile Eurostat din luna mai au arătat că ţara noastră s-a situat pe primul loc în ceea ce priveşte activitatea de construcţii, fiind urmată, la distanţă considerabilă, de Bulgaria şi Polonia.

Evoluţia consumului şi a formării brute de capital fix

Venituri bugetare duble ca urmare a introducerii cotei unice!

Guvernul liberal a realizat cea mai amplă reformă fiscal-bugetară, caracterizată de o reducere fără precedent a impozitelor. Ca finalitate, introducerea cotei unice a însemnat o dezvoltare economică ridicată, transpusă în venituri bugetare suplimentare. Bugetul nu a pierdut, ci a câştigat în urma relaxării fiscale.
În sinteză, măsurile întreprinse se referă la:

• reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%. Banii din impozitul pe profit lăsaţi la agenţii economici au fost reinvestiţi, creându-se noi locuri de muncă, dar şi venituri suplimentare la buget. Deşi existau temeri că reducerea cotei impozitului pe profit va afecta veniturile bugetare, încă din primul an de aplicare încasările din această sursă au fost mai mari decât încasările din 2004, respectiv cu 0,8%. Ulterior, în 2006 şi 2007 veniturile din impozitul pe profit s-au majorat substanţial, creşterile nominale anuale fiind peste nivelul de creştere a producţiei. Ca urmare, veniturile bugetare provenind din această sursă au ajuns să fie în anul 2007 cu 62,8% mai mari decât cele din 2004. În primul semestru din acest an veniturile din impozitul pe profit s-au majorat cu 27,5%;
• introducerea cotei unice de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, deşi a avut ca efect diminuarea veniturilor la bugetul general consolidat din impozitul pe venit cu 5,3% în anul 2005 prin stimularea ocupării, a condus la o adevărată explozie, în perioada 2006-2007, a acestui tip de venit. Cota unică de impozitare a salariilor, spre deosebire de cota progresivă, i-a încurajat pe cei care au dorit să lucreze mai mult; înainte, din activităţile suplimentare, în afara serviciului de bază, nu se obţinea decât un câştig minim. În consecinţă, veniturile bugetare au fost în anul 2007 mai mult decât dublul veniturilor din această sursă încasate în anul 2004, iar în semestrul I din acest an în creştere cu 35%;
• reducerea cotelor de contribuţii sociale cu 10 puncte procentuale;
• intensificarea luptei contra evaziunii fiscale prin eliminarea practicilor de scutire sau reeşalonare a datoriilor la bugetul public. In acelaşi timp, a fost realizat şi obiectivul de considerare a evaziunii fiscale drept infracţiune economico- financiară şi pedepsirea ei ca atare;
• îmbunătăţirea gradului de colectare a creanţelor bugetare prin procedura de executare silită, popriri pe conturi bancare şi sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile;
• finalizarea armonizării legislaţiei fiscale cu directivele europene în ceea ce priveşte impozitul pe profit, salarii şi venit, TVA şi accize prin modificarea Codului fiscal, ca şi legislaţia referitoare la sistemul vamal şi cea fiscal bugetară;
• fundamentarea cheltuielilor publice pe bază de programe în vederea asigurării transparenţei acestora, ca şi alocarea fondurilor publice în conformitate cu indicatorii de performanţă, astfel încât acestea să aibă efect multiplicator asupra economiei reale, pentru a monitoriza utilizarea corespunzătoare a fondurilor publice.

Unul din aspectele cele mai importante vizate de reforma fiscală este reprezentat de transformarea, ca şi în celelalte state din UE, a impozitelor şi taxelor pe bunuri şi servicii în principala sursă de venituri ale bugetului de stat.

Ca urmare, pe ansamblul bugetului general consolidat, veniturile totale sunt în prezent aproape de 2,5 ori mai mari decât cele din anul 2004.

În acelaşi timp, s-a realizat o schimbare a structurii cheltuielilor bugetare, de la cheltuieli curente către cele de investiţii, asigurându-se astfel condiţiile pentru continuarea creşterii economice ridicate. S-a ajuns ca în anul 2007 cheltuielile pentru investiţii să reprezinte 15% din cheltuielile bugetare totale faţă de numai 9% în anul 2004.

Romania nu mai are şomeri!

Guvernarea liberală a acordat prioritate investiţiilor şi creării de locuri de muncă, iar rezultatele sunt peste aşteptări. În cei trei ani am asigurat încadrarea în muncă a peste 1,5 mil. de persoane. Înregistrăm astfel, cel mai mare progres în ocupare şi reducerea şomajului. În anul 2005 au fost încadrate în muncă peste 507 mii persoane, în 2006 un număr total de 509 mii persoane, iar în anul 2007, au fost ocupate 507 mii persoane. S-a reuşit astfel să se compenseze ieşirile normale de pe piaţa muncii şi să se obţină, în cei trei ani de guvernare, un spor mediu net de salariaţi de 300 mii persoane faţă de o reducere a numărului mediu de salariaţi în perioada 2001 – 2004 cu 153 mii persoane. Rata şomajului înregistrat a ajuns la cel mai scăzut nivel de după 1990, respectiv 4,1% (în decembrie 2004 rata şomajului a fost de 6,3%). Am ajuns astfel că, în prezent, să nu mai vorbim de şomaj ci de deficit de forţă de muncă. Ne confruntăm cu un deficit ridicat de forţă de muncă (peste jumatate de milion), în special în sectorul construcţiilor şi al industriei auto şi de componente auto.

Liberalii au crescut salariile şi pensiile!

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 74,1% (de la 599 lei în 2004 la 1043 lei în 2007). In luna decembrie 2007 câştigul salarial mediu net a fost de 1266 lei, cu 84,0% mare decât în decembrie 2004. În semestrul I 2008 câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 23,6%, ajungând la 1222 lei.
Exprimat în euro, câştigul salarial mediu net în anul 2007 a fost mai mult decât dublu faţă de 2004, respectiv 313 euro faţă de 148 euro.

Câştigul salarial mediu net lunar - euro

Salariul real s-a majorat în anul 2005 cu 14,3%, cu 9,0% în anul 2006 şi cu 14,8% în anul 2007, ceea ce înseamnă în 3 ani o creştere a puterii de cumpărare a salariaţilor cu 43%. In semestrul I 2008, salariul real s-a majorat cu 14,1%. Pentru comparaţie, puterea de cumpărare a salariaţilor în perioada 2001-2004 s-a îmbunătăţit cu 31,6%.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2008 salariul minim pe economie s-a majorat cu 28,2%.

Pentru eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii au fost recalculate pensiile din 3.554.474 dosare, ca urmare 1.614.405 persoane (45,4%) au obţinut un punctaj mai mare decât cel aflat în plată, iar pensia medie a acestei categorii de beneficiari a înregistrat o creştere la sfârşitul anului 2005, de 21,3% faţă de nivelul existent înainte de recalculare. Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat şi agricultori), pensia medie la nivelul lunii decembrie 2007 a fost în cuantum de 474 lei, faţă de 211 lei în luna decembrie 2004, ceea ce înseamnă o creştere în termeni nominali cu peste 125% şi cu cca. 85% în termeni reali.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut de la 252 lei în luna decembrie 2004 la 523 lei în decembrie 2007, cu 108% în termeni nominali şi cu 71% în termeni reali. De asemenea, pensia medie a agricultorilor în luna decembrie 2007 a crescut, de la 79 lei la 223 lei, cu 182% în termeni nominali respectiv cu 132,5% în termeni reali.

Conform prevederilor Legii nr. 250/2007, începând cu ianuarie 2008 raportul dintre valoarea punctului de pensie şi câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 37,5%, valoarea punctului de pensie majorându-se la 581,3 lei, ceea ce a însemnat o creştere faţă de decembrie 2004 de circa 102,5% şi a condus la creşteri mult mai mari ale pensiilor din sistemul public de pensii, inclusiv cele ale agricultorilor.

Mai mulţi bani pentru creşterea şi educaţia copiilor

Alocaţia de stat pentru copii a crescut de la 21 lei în 2004 la 23 lei în 2005, 24 lei în 2006 şi 25 lei în 2007. Prin programul naţional „Bani de liceu” s-a asigurat o bursă lunară de 180 lei pentru elevii din familii defavorizate socio-economic, în vederea continuării studiilor după clasa a VIII-a în învăţământul liceal sau în şcolile de arte şi meserii. Prin crearea de servicii alternative de protecţie a copilului, s-a reuşit reducerea numărului de copii din sistemul de protecţie, remarcându-se o scădere considerabilă a numărului de copii din instituţii (de la 32.821 copii la 31 ianuarie 2005 la 26.105 copii la 31 decembrie 2006). A fost instituită acordarea tichetelor de creşă şi a tichetelor cadou, în valoare de 300 lei, respectiv 10 lei, în vederea sprijinirii angajaţilor care nu beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului. Valoarea tichetelor de creşă s-a majorat de la 300 lei la 320 lei.

Dublarea veniturilor bugetare a permis alocarea de fonduri suplimentare pentru învăţământ si sănătate.

Pentru prima dată în istoria post-decembristă a României am alocat 6% din PIB pentru educaţie în 2008 comparativ cu numai 3,2% în 2004.O componentă majoră a politicii guvernului în domeniul educaţiei este reconstrucţia sistemului de învăţământ din mediul rural. In sănătate cheltuielile s-au majorat de la 3,5% din PIB în 2004 la 4,5% în 2008.

România iese din rândul ţărilor cu sărăcie severă!

Urmare a politicilor susţinute ale Guvernului României dinamica sărăciei severe a înregistrat o scădere constantă după anul 2000, creşterea economică ridicată favorizând această evoluţie. Rata sărăciei severe înregistrată în anul 2006 a fost de 4,1% comparativ cu 5,9% în anul 2004, creându-se premisele ca în câţiva ani, dacă se va continua aceeaşi politică, să nu mai existe cetăţeni afectaţi de sărăcia severă.

Autor: Cristian Buşoi – europarlamentar liberal